Statuile vii sunt dintre favoritele noastre ca exercitiu actoricesc. Lucrul la statui vii presupune concentrare, energie, lucrul cu corpul tau, modalitati de transmitere a gandurilor si a gandurilor fara cuvinte, o comunicare intre cei aflati de fata, atat ca artisti, cat si ca spectatori.Pentru mine e un alt fel de adaptare la realitate si totodata o raportare la dincolo de trup.
La aceste statui, ingeri si soare, (Miki e Soarele, Carmina ingerul negru,iar eu ingerul alb) relatia s-a bazat pe impartirea starii de lumina, am jonglat cu starile noastre cand intr-o lupta intre bine si rau, cand intre ce-am fi unul fara altul? Bine asolut...Rau absolut...???...Data viitoare poate amestecam albul cu negrul, sa fim realisti ;)
Iubesc starea de poezie de la statuile vii, sicel mai tare iubesc faptul ca devine molipsitoare. SI cei care sunt acolo, fie chiar si in trecere, pleaca apoi cu sufletele mai deschise. De-ar ramane asa, pentru totdeauna!Mai multe imagini de la acest evenimet sunt aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu